Csaba Horváth‒Ottilia Sipos‒Zsuzsanna Eke: Misterele Orașului-Comoară (1.2)

Masca unui războinic veles pe fațada unei clădiri clujene.

(Textul de mai jos este traducerea în limba română a unei postări de limbă maghiară din 31 octombrie a. c.: https://cutt.ly/Gg1GLFu)

În Cluj-Napoca, pe strada Dorobanților (fostă Külső-Közép/Honvéd/Budai Nagy Antal) se află o clădire al cărei fațadă conține un element interesant. Deasupra celor trei ferestre se află câte o mască de bărbat, care înfățișează un luptător antic, anume un veles. În secolele III-II. î. Hr., veles (pluralul velites) era soldatul infanteriei ușoare din armata romană, care purta o coifură tipică, confecționată din blană de lup.

Fațada clădirii.
11. VII. 2020.

Fațada clădirii în 2016, înainte de restaurare.

Dacă, în trecere, ne-am opri în fața acestei case, fațada sa s-ar putea recrea în mintea noastră după cum urmează. Este o casă de tip înșiruită de un singur nivel, a cărei fațadă poate fi structurată pe trei axe verticale, fiecare constând dintr-o fereastră flancată de pilaștri. Începând de la nivelul de călcare, un soclu se desfășoară pe întreaga lungime a fațadei, deasupra căruia trei goluri de fereastră dreptunghiulare străpung grosimea peretelui. Lintourile acestora sunt decorate cu câte un mascaron. Sub fiecare dintre cele trei goluri se află câte un solbanc cu decor alcătuit din trei platbande.

11. VII. 2020.

Golurile de fereastră sunt încadrate în chenare din stuc sub forma unor ancadramente simple de fereastră, ca urmare acestea par a avea ambrazuri evazate. Dintre cele trei ferestre, cea din dreapta pare să-și fi păstrat tâmplăria de lemn originală, cu montant central, în timp ce fereastra de mijloc și cea dinspre stânga au fost în mod clar supuse unei renovări. Mulura continuă de deasupra golurilor de fereastră, decorată cu platbande simple, articulează fațada în direcție orizontală, fiind marcată în axa centrală de un fronton semicircular. Deasupra acesteia, un brâu se desfășoară pe întreaga lungime a fațadei casei de locuit. Fațada este încheiată într-o cornișă cu suprafața nedecorată, susținută de un șir de console aflate deasupra unei frize decorate cu denticuli. Clădirea are acoperiș simplu în două ape, elementele pentru susținearea jgheabului fiind realizate din fier forjat și decorate cu ornamente de frunze. Ritmarea fațadei se realizaeză nu doar cu ajutorul elementelor arhitectonice, aceasta se datorează și schemei cromatice întrebuințate – jocului elementelor decorative albe pe un fond galben intens.

11. VII. 2020.

11. VII. 2020.

Horváth Csaba: A Kincses Város rejtelmei/ Misterele Orașului-Comoară (2): Urbex: Mi lett a Clujana gyár iparvágányával?/Ce s-a ales cu linia industrială a fabricii Clujana?

Egy volt vasúti kézi váltó és váltójelző maradványa.
Rămășițele unui schimbător de cale manual și a unui felinar de macaz.

(HU) Az alábbi videóban a Clujana (volt Renner/Dermata/Herbák János) bőrgyár hajdani iparvágányát járom be.

1900-ban egy bajor számazású bőrcserző, Johann Renner szászrégeni vállakozását áttelepítette Kolozsvárra. A vállalkozás az első világháború alatt virágozni kezdett és üzemi méreteket öltött, majd 1930-ban Dermata névre változott a megnevezése. Az üzem saját sportteleppel, könyvtárral és szolgálati lakásokkal rendelkezett, utóbbiak a régi Tímár utcában ma is láthatók. A bőrgyárat 1948-ban államosították, ekkor újból nevet változtatott, és felvette Herbák János nevét. Herbák a gyár munkása volt, és az 1940-es földrengéskor a doftana-i börtönben halt meg. 1965-ben a gyár újból át lett nevezve, ekkor kapta meg a Clujana nevet. Az 1989-es változások előtt a gyár foglalkoztatottjainak száma 8000 és 11000 között mozgott. Az üzem 1989 után hanyatlani kezdett, és 1999-ben bezárt. 2003‒2004-ben nyitotta újra kapuit.

(RO) În videoclipul de mai jos am explorat linia industrială de odinioară, care deservea fabrica de piele Clujana (fostă Renner/Dermata/János Herbák).

În 1900, un maistru tăbăcar de origine bavareză, Johann Renner și-a mutat întreprinderea din Reghin în Cluj. Întreprinderea s-a dezvoltat în timpul primului război mondial și s-a transformat într-o uzină, schimbându-și denumirea în Dermata în 1930. Uzina avea propriul complex sportiv, propria bibliotecă și propriile locuințe de serviciu, cele din urmă pot fi văzute și azi pe strada Tăbăcarilor. Fabrica de piele a fost naționalizată în 1948, schimbându-și din nou numele, de această dată în János Herbák, după un fost muncitor al fabricii, care a murit în penitenciarul din Doftana, în urma cutremurului din 1940. În 1965, fabrica este redenumită, primind numele Clujana. Înainte de 1989, fabrica a avut undeva între 8000 și 11000 de muncitori, însă, după 1989, uzina a intrat pe o pantă descendentă, fiind închisă în 1999. Și-a redeschis porțile în 2003-2004.